Concurs septembrie 2014

1. Metode de obtinere a nanomaterialelor. Descrierea unui procedeu de obtinere a nanomaterialelor;
2. Caracterizarea microstructurală a nanomaterialelor;
3. Proprietăți mecanice ale materialelor metalice.

Referinţe bibliografice:

• R.Z. Valiev, R.K. Islamgaliev, I.V. Alexandrov, Bulk Nanostructured Materials from Severe Plastic Deformation, Prog. Mater. Sci. 45 (2000) 103 –189;
• R.Z. Valiev, A.V. Korznikov, R.R. Mulyukov, Structure and properties of ultrafine-grained materials produced by severe plastic deformation, Mater. Sci. Eng. 168 (1993) 141–148.
• M. Buzatu, P. Moldovan, Elaborarea aliajelor neferoase, Ed. Politehnica Press, Bucuresti, 2009;
• Z. Zhao, Q. Chen, Y. Wang, D. Shu, Microstructural evolution of an ECAE-formed ZK60-RE magnesium alloy in the semi-solid state, Materials Science and Engineering 506 (2009) 8–15;
• R.E. Goforth, K.T. Hartwig, L.R. Cornwell, Severe plastic deformation of materials by equalchannel angular extrusion (ECAE), Investigations and applications of severe plastic deformation, Dordrecht, The Netherlands, 2000, pp. 3-12.

1. Evaluarea calităţii apei lacurilor antropice din punct de vedere al impactului asupra mediului;
2. Echipamente pentru epurarea efluenţilor metalurgici;
3. Surse Energetice de reciclare şi regenerabile;
4. Realizarea reprezentărilor 2D şi 3D pentru date geospaţiale achiziţionate prin măsurători de teren.

    Referinţe bibliografice:

• Global Mapper User’s Manual, United State Geological Survey, 2003
• Surfer 11 User’s Manual, Golden Software;
• SR ISO 5667-4, Iunie 2000, Ghid  de prelevare a apelor din lacuri naturale si artificiale;
• SR EN ISO 8467, Iunie 2001, Determinarea indicelui de permanganat;
• SR EN 1899-2, Mai 2002, Determinarea consumului biochimic de oxigen dupa n zile (CBOn);
• Echipamente pentru epurarea efluentilor metalurgici, Editura Printech,,  București  2012;
• V. Ilie , Utilizarea energiei vîntului , Editura Tehnică, 1984;
• D. Marinescu, V. Nicolae , Surse regenerabile de energie, București 2004.

1. Metode, tehnici şi dispozitive de marcare a sturionilor;
2. Migraţia, cea mai importantă şi complexă verigă a biologiei sturionilor;
3. Sisteme de monitorizare a sturionilor marcaţi cu mărci ultrasonice;
4. Mediul natural de viaţă al sturionilor din ţara noastră;
5. Hrănirea sturionilor în mediul natural.

Referinţe bibliografice:

• Antipa, G1909. Fauna ihtiologică a României;
• INCDPM (2011-prezent), ” Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375 – 175 km”;
• Cristina Muscalu şi Radu Muscălu, 2009. Editura Bioflux Cluj Napoca, „Biologia şi creşterea sturionilor”;
• Vasilescu G.1972. „Unele date asupra sturionilor de pe Glob”. Institutul Politehnic Galaţi.

1. Ecotoxicologie – Procesul de bioacumulare;
2. Ecotoxicologie – Procesul de bioamplificare;
3. Tipuri şi surse de poluare;
4. Chimia şi biochimia mediului-chimia aerului;
5. Legislaţie – Protocolul de la Kyoto.

Referinţe bibliografice:

• http://www.scritub.com/geografie/ecologie/PROCESELE-DE-BIOACUMULARE-BIOC32559.php;
• Curs Ecotoxicologie ;
• http://europa.eu/legislation_summaries/environment/tackling_climate_change/l28060_ro.htm.

1. Probleme globale ale poluării mediului înconjurător;
2. Metode calitative şi cantitative de investigare a poluării mediului;
3. Principalii poluanţi ai aerului şi efectele poluării atmosferice asupra sănătăţii oamenilor;
4. Studiul  global  al  efectelor  unui  proiect  asupra  mediului  prin  metoda  analizei multicriteriale;
5. Studiul energetic al curenţilor cu suprafaţă liberă (energia specifică).

Referinţe bibliografice:

• ALEXEYEV, V. N. – Qualitative Chemical Semimicroanalysis, Mir Publisher, Moscow, 1975;
• BELINGHER M.L., CHIMEREL M.E. – Sursele de azot şi bazele procesului de nitrificare – denitrificare, Analele Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 2/2011;
• GHIMICESCU, G., HANCU, I. – Chimia şi controlul poluării apei, Editura Tehnică, 1974;
• Haetogensis, L. – Atmospheric Pollution, Lecture Notes, Delft University, 1974;
• HÂNCU, S., MARIN, G. – Hidraulică teoretică şi aplicată, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2007;
• HOTĂRÂREA nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
• MATEESCU, C. – Hidraulică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1963;
• MUSAKIN, A. şi alţii. – Problems in Quantitative Analysis, Mir Publisher, Moscow, 1975;
• MARINOVICI, D., Hidraulica, Editura Bren 2004;
• UNEP – Environmental Impact Assessment Training Resource Manual, Second Edition, 2002.

1. Influenţa lacurilor de acumulare asupra populaţiei şi ecosistemelor acvatice;
2. Vulnerabilitatea mediului urban în contextul schimbărilor climatice;
3. Evaluarea serviciilor de ecosisteme ca parte a analizei cost-beneficiu.

Referinţe bibliografice:

• Busuioc A., Caian M., Cheval S., Bojariu R., Boroneant C., Baciu M., Dumitrescu A., 2010: Variabilitatea şi schimbarea climei în românia, Ed. Pro Universitaria, ISBN: 978-973-129-549-7, Bucureşti, 226 pp;
• Administraţia Naţională de Meteorologie, Clima României, Bucureşti, Ed. Academiei Române, 2008;
• COM 2005: Communication from the Commision to the Council and the European Parliament on Thematic Strategy on the Urban Environment;
• Gogoaşe Nistioran Daniela, 2007, Hidraulică tehnică, Ed. Printech 2007, Bucureşti;
• Rădoane M., Rădoane N., Ichim I., 2007, Dinamica sedimentelor în lungul râului Suceava;
• Kazakova Y., Pop E., 2009. Assessing Socio-economic Benefits of Natura 2000 – a Case Study on the ecosystem services provided by Oaş-Gutâi Plateau and Igniş site, Maramureş, România.

1. Măsurători terestre (obiectul şi ramurile măsurătorilor terestre, suprafeţe terestre, suprafeţe de proiecţie, unităţi de măsură, tipuri de coordonate).
2. Instrumente de măsurare – statia totală (prezentare generală, părţile componente, instalarea aparatului în staţie).
3. Metoda drumuirii (definiţii şi clasificări, proiectarea reţelelor de drumuire, operaţii de teren).
4. Scara planurilor şi hărţilor.
5. Elementele planurilor şi hărţilor.

Referinţe bibliografice:

• Neuner J.: Măsurători terestre-fundamentale vol.1 – editura Matrix Rom., Bucureşti, 2002;
• Posescu M.: Topografie – Editura Matrix Rom. Bucureşti, 1999;
• Păunescu C., Paicu G.: Curs de geodezie – topografie – editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2001.

1. Poluarea resurselor de apă subterană cu nitraţi;
2. Producerea energiei electrice prin valorificarea energiei eoliene;
3. Evaluarea calităţii aerului. Cerinţe legislative, realizarea inventarelor de emisii, especte generale privind modelarea matematică a dispersiei şi a transportului poluanţilor în atmosferă.

    Referinţe bibliografice:

• Asociaţia pentru energie eoliană, Raport anual 2012, 2013, ISSN: 2032-9024;
• Manescu M., Dimacahe A., Poluarea apelor subterane. Studii de caz. Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2002, ISBN 973-8391-56-3;
• Roman P., Introducere în fizică poluării fluidelor, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1980;
• Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului, Monitorizarea calităţii atmosferei. Elemente metodologice privind elaborate inventarelor de emisii şi modelarea dispersiei poluanţilor atmosferici, Bucureşti, 2005;
• National Institute of Water and Atmospheric Research New Zealand, Good practice guide for armospheric dispersion modelling, 2004;
• EMEC/ CORINAIR emission inventorz guidebook, 2009.

1. Obținere și caracterizare materiale de tip geopolimer;
2. Pulberi polimere dispersabile, utilizate ca aditivi pentru îmbunătățirea proprietăților materialelor liante;
3. Valorificarea cenuşilor din industria hârtiei în materiale prietenoase mediului.

Referinţe bibliografice:

• M. Georgescu, I. Catanescu, G. Voicu, Caracteristici microstructurale ale unor lianți de tip geopolimer din cenușă de termocentrală, Revista Română de Materiale, 2011, 41(3), pp.183-191;
• M. Coarnă, M. Georgescu, A. Puri, Lianţi Organo-Minerali, Ed. PRINTECH, Bucureşti 2008;
• M. Georgescu, M. Coarnă, The influence of some organic polymers on the hydration and hardening processes in 3CaOSiO2-H2O system, 3rd International Conference on Solid State Chemstry, Bratislava, 1996, p. 167;
• L. Brandt, Cellulose Ethers, Ullmann’s Encyclopedia of Industrial Chemistry, vol. A5, 1986, pp. 461 –488;
• Syahrul Hisyam bin Mohd Sani şi colab., „Properties of Waste paper Sludge Ash (WPSA) as cement replacement in mortar to support green technology material’’, procedings of 3rd International Symposium & Exhibition, Sustainable Energy & Environment, (ISESEE), 1-3 June, 2011, pp. 94-99;
• R. Srinivasan, K. Sathya şi M. Palanisamy „Experimental investigation in developing low cost concrete from paper industry waste”, Buletinul Institutului Politehnic Iaşi, vol. LVI, Fasc. I 2010;
• Enori Gemelli and collab., „Evaluation of Paper Industry Wastes in Construction Material Applications”, Materials Research, Vol.4, No.4, 2001, pp. 297-304.

1. Tehnici de valorificare a metalelor grele din deşeuri industriale periculoase;
2. Reabilitarea ecologică a depozitelor de deşeuri industriale nepericuloase;
3. Gestiunea deşeurilor menajere în zone izolate.

Referinţe bibliografice:

• Legea 211/2011 privind regimul deseurilor;
• Strategia Naţională de Gestiune a Deşeurilor;
• Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor;
• Raport privind Starea Mediului România, 2012- Managementul Deşeurilor;
• HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările ulterioare;
• HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor;
• OM 775/2006 pentru aprobarea Listei localităţilor izolate care pot depozita deşeurile municipale în depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor;
• OM 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri;
• Studiu privind tehnologii de neutralizare a deşeurilor periculoase prin valorificarea lor în materiale vitroase şi vitroceramice.

1. “Materiale avansate cu aplicaţie în protecţia mediului”;
2. “Materiale compozite utilizate în protecţia mediului”;
3. “Tipuri de nanomateriale cu funcţii în protecţia mediului”.

Referinţe bibliografice:

• G.A. Mansoori, T. Rohani.Bastami, A. Ahmadpour, Z. and Eshaghi – Environmental application of nanotechnology, Annual Review of Nano Research;
• Marjan S. Ranđelović, Aleksandra R. Zarubica and Milovan M. Purenović  – New composite materials in the technology for drinking water purification from ionic and colloidal pollutants;
• Teodor SOCACIU – Procedee şi echipamente de epurare a apelor, suport de curs; Universitatea “Petru Maior” Tg. Mureş;
• PREDESCU Andra, A. PREDESCU, Ecaterina MATEI – Metode avansate de tratate a apelor contaminate cu compusi organici;
• Ajaya Sapkota, Alfredo J Anceno, Sunandan Baruah, Oleg V Shipin and Joydeep Dutta – Zinc oxide nanorod mediated visible light photoinactivation of model microbes in water;
• B. S. Karnik, M. J. Baumann, L. M. Corneal, S. J. Masten, S. H. Davies – TEM characterization of iron-oxide-coated ceramic membranes;
• Morlat-Therias S, Mailhot B, Gonzalez D, Gardette J.L. Photooxidation of Polypropylene / Montmorillonite nanocomposites Part II : Interactions with antioxidants.Chemistry of Materials 2005; 17 1072-1078;
• Morlat S, Mailhot B, Gonzalez D, Gardette J.L, Photooxidation of Polypropylene/ Montmorillonite nanocomposites Part I : Influence of nanoclay and compatibilising agent.Chemistry of Materials 2004; 16(3) 377-383;
• Bladergroen B.J, Linkov V.M. Electrosorption ceramic based membranes for water treatment. Separation and Purification Technology 2001; 25 347–354;
• Wang W, Serp P, Kalck P, Gomes Silva C, Luıs Faria J. Preparation and characterization of nanostructured MWCNT-TiO2 composite materials for photocatalytic water treatment applications. Materials Research Bulletin 2008; 43 958–967.

1. Noţiuni generale de GIS şi aplicaţii în analiza mediului;
2. Tehnologii moderne privind prevenirea şi/ sau remedierea poluării mediului înconjurător;
3. Monitorizarea calităţii factorilor de mediu;
4. Relaţia mediu-economie; Politici de mediu;
5. Dezvoltarea durabilă: concept, caracteristici şi rolul acesteia în cadrul economiei mondiale

Referinţe bibliografice:

• Niţu C., Niţu C.D., Tudose C., Vişan M.C. (2001), Sisteme Informaţionale Geografice şi Cartografiere computerizată, Editura Universităţii din Bucureşti;
• Mitchell A. (1999). The ESRI Guide to GIS Analysis, Volume 1: Geographic Patterns & Relationship, ESRI Press;
• A.F.Danet, Monitorizarea poluării mediului, Pro Act Birotic, Bucureşti, 2005
• Prof.univ.dr.Costel NEGREI, Economia şi politica mediului, editura ASE din Bucureşti;
• Lect.univ.dr.Mariana VUTA, Politici şi strategii financiare de protecţia mediului, Editura ASE din Bucureşti.

Manager Proiect Informatic
1. Todoran György

Cercetator Științific gr.III
1. Moncea Andreea Mihaela
2. Nicolescu Ana-Maria
3. Mîțiu Mihaela Andreea

Cercetator Științific
1. Bodea Larisa Constanța
2. Olteanu Marius Viorel

Asistent de Cercetare Științifică

Definitivare:
1. Badea Gabriel
2. Cirstinoiu Constantin
3. Cristea Alexandru
4. Dumitru Florina Diana
5. Nicolae Alina
6. Zamfir Adrian Ștefan

Posturi vacante:
1. Antohe Andreea Gabriela
2. Boboc Mădălina Georgiana
3. Cicirma Marius
4. Ciobotaru Nicu
5. Ciobotea Oana Claudia
6. Cirstea Oana Teodora
7. Costache Romulus Dumitru
8. Fontanine Iulia Elena
9. Ghiță Vica Florinela
10. Hoinic Ana Ilinca
11. Ioniță Alexandru
12. Mitof Iulian

Tehnician
1. Cornățeanu Gabriel

Sunt admişi în limita posturilor disponibile, candidaţii care au obţinut cel puțin media 8.
Candidaţii care au fost admişi fără loc vor rămâne în baza de date a institutului, urmând  a fi contactati în momentul vacantării unor noi posturi.
În situația în care, în urma vacantării posturilor, se vor înscrie mai mulți candidați, actualii candidați admiși fără loc vor avea prioritate.

Sunt admişi în limita posturilor disponibile, candidaţii care au obţinut cel puţin media 8.

Sunt admişi candidaţii care au obţinut cel puţin media 8.

Sunt admişi candidaţii care au obţinut cel puţin 200 de puncte.

Sunt admişi candidaţii care au obţinut cel puţin media 8.