Concurs aprilie 2017

1. Studii superioare în domeniul economie;
2. Activitate în domeniul Resurse Umane de cel puţin 7 ani;
3. Abilităţi manageriale specifice domeniului de activitate;
4. Experienta în recrutarea şi gestionarea de personal;
5. Cunoaşterea legislaţiei specifice domeniului cercetării ştiinţifice;
6. Cunoașterea prevederilor legislației muncii;
7. Excelete abilităţi de comunicare şi relaţionare interumană;
8. Capacitate de a gestiona conflicte;
9. Cunoaşterea cel puţin a unei limbi de circulaţie internaţională la nivel avansat;
10. Excelente competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului (Windows7, Revisal, Saga, Microsoft Office 2010, Navigare internet/ intranet);
11. Persoana organizată și orientată spre rezultate.

1. Principalii poluanți ai aerului și efectele poluării atmosferice asupra mediului înconjurător.
2. Aspecte despre poluanții rezultați din reacțiile chimice la nivelul gropilor de deșeuri menajere.
3. Analize asupra pulberilor din aerul atmosferic cauzate de transportul rutier. Studiu de caz.

Referinţe bibliografice:

1. V. Rojanschi, F. Bran, Gh. Deaconu; Protectia si ingineria mediului, 1997;
2. T. Apostol, C. Marculescu; Gestiunea deseurilor menajere, 2006;
3. M.L. Belingher, M.E. Chimerel; Sursele de azot şi bazele procesului de nitrificare – denitrificare, Analele Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 2/2011;
4. Franco V, Kousoulidou M, Muntean M, Ntziachristos L, Hausberger S, Dilara P. Road vehicle emission factors development: a review.Atmos Environ.2013;
5. Garg BD, Cadle SH, Mulawa PA, Groblicki PJ. Brake wear particulate matter emissions. Environ Sci Technol. 2000.

1. Principalii poluanți ai aerului și efectele poluării atmosferice asupra mediului înconjurător.
2. Aspecte despre poluanții rezultați din reacțiile chimice la nivelul gropilor de deșeuri menajere.
3. Analize asupra pulberilor din aerul atmosferic cauzate de transportul rutier. Studiu de caz.

Referinţe bibliografice:

1. V. Rojanschi, F. Bran, Gh. Deaconu; Protectia si ingineria mediului, 1997;
2. T. Apostol, C. Marculescu; Gestiunea deseurilor menajere, 2006;
3. M.L. Belingher, M.E. Chimerel; Sursele de azot şi bazele procesului de nitrificare – denitrificare, Analele Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 2/2011;
4. Franco V, Kousoulidou M, Muntean M, Ntziachristos L, Hausberger S, Dilara P. Road vehicle emission factors development: a review.Atmos Environ.2013;
5. Garg BD, Cadle SH, Mulawa PA, Groblicki PJ. Brake wear particulate matter emissions. Environ Sci Technol. 2000.

1. Variabilitatea și schimbarea climei în România. Observații și proiecții viitoare;
2. Dezvoltare durabilă. Conceptul de dezvoltare durabilă a mediului. Problemele majore ale dezvoltării durabile;
3. Poluarea ecosistemelor acvatice. Eutrofizarea ca formă de deteriorare a ecosistemelor acvatice.

Referinţe bibliografice:

1. Sabina Ștefan – Fizica atmosferei-vremea și clima, Editura Universității din  Bucureşti, 2004;
2. Mihai Dima, Sabina Ștefan – Fizica schimbărilor climatice, Editura Ars Docendi, 2008;
3. Letiția Oprean, Apa – Resursă fundamentală a dezvoltării durabile, Metode și tehnici neconvenționale de epurare și tratare a apei, vol I, Editura Academiei Române București, 2012;
4. Vădineanu A., Negrei C., Lisievici P., 199 – Dezvoltare Durabilă vol II, Teorie şi practică, Mecanisme şi instrumente, Editura Universităţii Bucureşti
5. Popa R., 1998 – Modelarea calităţii apei din râuri, Editura HGA, Bucureşti.

1. Strategii şi metode de conservare a biodiversităţii
2. Metode și tehnici de monitorizare a ihtiofaunei utilizate la nivel mondial.
3. Conceptul de toxicogenomică şi aplicabilitatea în cazul speciilor de sturioni

Referinţe bibliografice:

1. Strategia Națională şi Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2013 – 2020
2. Cogălniceanu, D., 1999, Managementul capitalului natural, Ed. Univ. Bucureşti
3. Cogălniceanu, D. 2007. Biodiversity . 2nd Edition. Verlag Kessel. p. 1-126. ISBN 3-935638-37-X.
4. A Vădineanu, Dezvoltarea durabilă: teorie şi practică, Editura Universităţii din Bucureşti, 1998
5. A Vădineanu, Managementul Dezvoltării–o abordare ecosistemică, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2004
6. Jakobsson J., 1970 – On fish tags and tagging, Oceanography & Marine Biology, 8:457-99.
7. Robert J. L., 2005 – Tagging methods and associated data analysis, FAO Fisheries Technical Paper, No. 474, Rome
8. Gerald T. Ankley, et al., Toxicogenomics in Regulatory Ecotoxicology, HHS Public Access, Author manusript peer-reviewed and accepted for publication, 2006

1. Analiza sistemelor informationale si proiectarea sistemelor informatice
2. Prelucrare date geospatiale
3. Sisteme dinamice cu evenimente discrete

Referinţe bibliografice:

• Niţu C, Niţu C. D., Tudose C., Vişan M. C. (2001), Sisteme informaţionale geografice şi cartografie computerizată, Editura Universităţii din Bucureşti;
• A.M.Stanescu (1996) – Sisteme dinamice cu evenimente discrete , Editura UPB
• R.David, H.Alla (2010) Discrete, continuos and hybrid Petri nets, Springer Ed.

1. Aplicații ale nanomaterialelor în protecția mediului;
2. Energii regenerabile – Energia solară – Celule fotovoltaice;
3. Epurarea biologică cu nămol activ a apelor încărcate organic.

Referinţe bibliografice:

1. Electrospun Nanofibers for Air Filtration Applications. Subramanian Sundarrajana, Kwong Luck Tana, Soon Huat Lima, Seeram Ramakrishna. 159 – 163, Singapore : Procedia Engineering, 2014, Vol. 75.
2. NANOCHANNELS Parties. NANOChannels Teachers Kit. s.l. : EC contract NMP4-CA-2010- 266946, 2011.
3. Mya Mya Khin, A. Sreekumaran Nair, V. Jagadeesh Babu, Rajendiran Murugana. A review on nanomaterials for environmental remediation. Energy & Environmental Science. 2012, Vol. 5.
4. Applications of nano-catalyst in new era. Shalini Chaturvedia, Pragnesh N. Davea, N.K. Shahb. 3, Saudi Arabia : Journal of Saudi Chemical Society, 2012, Vol. 16.
5. Luisa Filipponi, Duncan Shuterland. Applications of Nanotechnology. Chapter 2- Environment. Denmark : Interdisciplinary Nanoscience Centre (iNANO), 2010.
6. Victor Drăgan, Victor Burchiu, Natalia Burchiu, Liviu Gheorghiu. Energii regenerabile și utilizarea acestora. Vol.1, București, 2009.
7. Photovoltaic Module Performance and Durability Following Long-Term Field Exposure.
8. Effect of Encapsulation Modulus on the Response of PV Modules to Mechanical Stress. Rafal Mickiewicz, Biao Li, Dan Doble, Theresa Christian, John Lloyd, Adam Stokes, Carola Voelker, Matthias Winter, Barry Ketola, Ann Norris, Nick Shephard.
9. INCDPM.Centrul de excelență privind producerea energiei verzi/regenerabile cu instalații integrate. București, 2016
10. Poteraș George. Modul de formare profesională: ENERGII REGENERABILE, STRATEGII ŞI TENDINŢE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ROMÂNIA. Regiunea CENTRU, VEST, SUD-VEST, București, 2012.
11. Vaicum L., Epurarea apelor uzate cu nămol activ. Bazele biochimice, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1981.
12. Contribuții la studiul degradării biologice a substanțelor organice poluante, Mihaela Ilie, București, 2009.
13. STAS 6560_62, Ape reziduale. Determinarea consumului biochimic de oxigen.
14. Crișan R., Nașcu I., ș.a., Modelarea proceselor de epurare biologică, Ecoterra, no.26, 2011.
15. Predescu C., Matei E. ș.a., Echipamente pentru epurarea efluenților metalurgici, Ed. Printech, București, 2010.

1. Măsuri pentru prevenirea și reducerea impactului poluărilor accidentale a apelor de suprafață
2. Utilizarea durabilă a resurselor de apă în mediul urban
3. Impactul centralelor eoliene asupra mediului

Referinţe bibliografice:

1. Administratia Naţională “Apele Române”, Cele mai importante probleme de gospodărirea apelor, Bucureşti, 2007
2. Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă – râuri şi lacuri, Bucuresti, 2007
3. Platagea Gheorghe, Meteorologie, Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, 1/1958
4. Administraţia Naţională „Apele Române”, Instrucţiuni metodologice privind stabilirea evoluţiei cerinţelor de apă (aglomerări, industrie, agricultură, zootehnie, piscicultură, irigaţii), Bucuresti, 2007
5. URBACT, Programul pentru reţeaua de dezvoltare urbană, 2007 – 2013
6. Water Core, “Ghid de bune practici”, UE-INTERREG IVC
7. WMO (World Meteorological Organization). 1997. Comprehensive Assessment of the Freshwater Resources of the World. WMO, Geneva and Stockholm Environment Institute, Stockholm.
8. Adminsitraţia Naţională “Apele Române”, “Situaţia în România a apelor uzate urbane şi a nămolului provenit din staţiile de epurare”, 2012.
9. Agenţia Europeană de Mediu, http://www.eea.europa.eu
10. Asociaţia Română a Apei, “Raport privind sistemul naţional de benchmarking în sectorul serviciilor de alimentare cu apă si de canalizare”, decembrie 2012.
11. Administraţia Naţională “Apele Române”, “Situaţia în România a apelor uzate urbane şi a nămolului provenit din staţiile de epurare”, 2012
12. Asociaţia pentru energie eoliană, Raport anual 2012, 2013, ISSN: 2032-9024
13. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului, Ghid de bune practice de protecţia mediului pentru întreprinderi, Bucureşti, 2012
14. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului, Manual privind monitorizarea atmosferei, Bucureşti

1. Monitorizarea hidromorfologiei prin masuratori Single-Beam si Multi-Beam in zonele afectate de lucrari hidrotehnice
2. Medode si tehnici de monitorizare in-situ a calității apei
3. Evaluarea impactului lucrarilor hidrotehnice asupra speciilor migratoare de pesti

Referinţe bibliografice:

1. Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre între Călărași și Brăila, km375 – km175, proiect finanțat în cadrul Programului Operațional Sectorial “Transport” (POS-T) 2007-2013;
2. Ridicarea Batimetrică – Curs FIFIM, Manea R.,Bucureşti, România, USAMVB, 2003;
3. RiverSurveyor S5/M9 System, Manual Firmware Version 1.0, 2010, San Diego, USA;
4. Metode de cercetare şi evaluare a stării mediului, Ioan Cristian Ioja, editura Etnologică, 2013
5. Monitoringul Integrat al mediului, Radu Mihăiescu, Cluj Napoca, 2014;
6. Ghid de monitorizare ”Danube Water integrated management”, Administratia Națională Apele Române, iulie 2015;
7. Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei;
8. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Plan de salvgardare a resurselor de apă ale Europei, Bruxelles, 2012;
9. Calitatea apelor din Romania, conform Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din Romania;
10. John Payne, et.al.,(2015). Migration and Habitat use of Green Sturgeon (Acipenser medirostris) near the Umpqua River Estuary. Oregon Wave Energy Trust PO Box 8626 Portland, OR 97207-8626;
11. Wydoski, R., and Emery, L. 1983. Tagging and Marking. In: L.A. Nielsen and D.L. Johnson (eds), Fisheries Techniques, American Fisheries Society, pp 215-237;
12. Winter, J.D. 1996. Advances in Underwater biotelemetry. pp. 555-590 in B. R. Murphy and D.W. Willis, editors. Fisheries Techniques, 2nd edition. American Fisheries Society, Bethesda, Maryland;
13. Holcík J., 1999, The impact of stream regulations upon the fish fauna and measures to prevent it. p. 13, Abstract in: M.T. Stomboudi, M. Kottelat & R. Barbieri (Editors). Workshop on Mediterranean Stream Fish Ecology and Conservation, Rhodes, Hellas, 1-3 November;
14.  Larinier M., 2001, Environmental issues, dams and fish migration, FAO Fisheries Technical Paper, Rome, 419: 45-91;
15. Marmula G. and Larinier M., 2001, Dams, fish and fisheries Opportunities, challenges and conflict resolution, Inland Water Resources and Aquaculture Service Fishery Resources Division, FAO Fisheries Department, Rome, Italy.

1. Tehnici de valorificare a metalelor grele din deşeuri industriale periculoase;
2. Reabilitarea ecologică a depozitelor de deşeuri industriale nepericuloase;
3. Gestiunea deşeurilor menajere în zone izolate.

Referinţe bibliografice:

1. Legea 211/2011 privind regimul deseurilor;
2. Strategia Naţională de Gestiune a Deşeurilor;
3. Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor;
4. Raport privind Starea Mediului România, 2012- Managementul Deşeurilor;
5. HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările ulterioare;
6. HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor;
7. OM 775/2006 pentru aprobarea Listei localităţilor izolate care pot depozita deşeurile municipale în depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor;
8. OM 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri;
9. Studiu privind tehnologii de neutralizare a deşeurilor periculoase prin valorificarea lor în materiale vitroase şi vitroceramice.

1. Epurarea biologică a apelor uzate;
2. Eutrofizarea lacurilor naturale;;
3. Metoda analitică de determinare a unuia dintre următorii indicatori de calitate:

• consumul chimic de oxigen cu permanganat de potasiu (CCO-Mn);
• conținutul de amoniu prin spectofotometrie de absorbție moleculară;
• conținutul de nitriți prin spectofotometrie de absorbție moleculară.

Referinţe bibliografice:

• . Zarnea, Tratat de microbiologie generală, vol. V, Editura Academiei Romane 1994.
• Dan Robescu, Tehnici de epurare a apelor uzate, Editura Tehnică, Bucureşti, 2011.
• Consiliul naţional al apelor, ICPGA, Îndrumar metodologice de efectuare a unor determinări unitare a calităţii apei din lacuri, în vederea stabilirii gradului şi ritmului de eutrofizare, a măsurilor de prevenire şi combatere, 1984.
• Cartea operatorului din staţii de tratare şi epurare a apelor, Editura Tehnică Bucureşti, 1989.
• I. Mălăcea, Biologia apelor impurificate, Editura Academiei 1969.
• Ordin nr. 161 din 16 februarie 2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apă.
• D. Ionică, C. Sandu, A. Simon-Gruiţa, D. Nicolescu Dorina, Destrucţia materiei organice în unele ecosisteme acvatice din Delta Dunării, 1994-1995.
• Metode standardizate de analiză a indicatorilor de calitate a apelor, Colecţia ASRO.

1. Efectele ecotoxicologice induse de metalele grele asupra ecosistemelor acvatice.
2. Epurarea mecano – chimică a apelor uzate prin coagulare – floculare.
3. Metoda analitică de determinare a unuia dintre următorii indicatori de calitate:

• consumul biochimic de oxigen după cinci zile (CBO₅);
• indicele de fenol prin spectrometrie de absorbție moleculară;
• agenți de suprafață anionici prin măsurarea indicelui MBAS.

Referinţe bibliografice:

1. Virgil Iordache, Ecotoxicologia metalelor grele în lunca Dunării, ARS DODENDI, 2009
2. Varduca A., Protecția calității apelor, Editura *H*G*A*, București, 2000.
3. Ravindra K. Gautam, Sanjay K. Sharma, Suresh Mahiya and Mahesh C. Chattopadhyay,: Heavy Metals in Water: Presence, Removal and Safety, Chapter 1: Contamination of Heavy Metals in Aquatic Media: Transport, Toxicity and Technologies for Remediation, pp. 1-24, 2014
4. P. Ionescu, Gy. Deák, E. Diacu, V.M. Radu, Assessment of heavy metal levels in water, sediment and fish from Plumbuita Lake, Romania, Rev. Chim. (Bucharest),  67(11), 2148-2150, 2016.
5. Popescu C., Poluarea cu metale grele – factor major în deteriorarea ecosistemelor, Revista de ecologie ECOS 22, 2010
6. Negulescu M., Epurarea apelor uzate orăşeneşti, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1978.
7. Rojanschi V., Ognean T., Cartea operatorului din staţii de tratare şi epurare a apelor, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1989.
8. Metode standardizate de analiză a indicatorilor de calitate a apelor, Colecţia ASRO.

1. Impactul asupra mediului produs de expansiunea urbană
2. Asocieri de funcții conflictuale în cadrul spațiului urban
3. Reglementări privind substanțe și deșeuri periculoase

Referinţe bibliografice:

1. AEM (2006), Urban Sprawl in Europe – the ignored challege, Raportul nr 10/2006 al AEM, Agentia Europeana de Mediu, Copenhaga
2. Munier, N., (2007), Handbook on urban sustainability, Editura Springer, New York
3. Bănuță (Ioja), A., (2009), Calitatea mediului în spaţiile rezidenţiale din Municipiul Bucureşti, Editura Universitară, Bucureşti
4. Iojă, I., C., (2013), Metode de cercetare și evaluare a stării mediului, Editura Etnologică, București
5. Gilpin A., (1995), Environmental impact assessment (EIA): Cutting Edge for the Twenty-first Century,  Editura Cambridge University, Cambridge
6. Ianoş, I., (2004), Dinamica urbană, Editura Tehnică, Bucureşti
7. Regulamentul REACH (EC) 1907/2006
8. Regulamentul produselor biocide  (EU) 528/2012
9. Directiva 87/217/EEC

1. Metode de sinteză, caracterizare și aplicații ale nanomaterialelor.
2. Tehnici de caracterizare structurală a materialelor avansate și nanomaterialelor.
3. Evaluarea proprietăților mecanice ale materialelor.

Referinţe bibliografice:

1. V. Pokropivny, R. Lohmus, I. Hussainova, A. Pokropivny, S. Vlassov, Introduction to nanomaterials and nanotechnology, Tartu University Press, Tartu, 2007
2. G. Cao, Y. Wang, Nanostructures and Nanomaterials: Synthesis, Properties, and Applications. Ed. World Scientific, Singapore, 2011
3. K. Sellers, C. Mackay, L.L. Bergeson, S.R. Clough, M. Hoyt, J. Chen, K. Henry, J. Hamblen, Nanotechnology and the Environment, CRC Press, Boca Raton, 2009
4. W. Zhou, Z.L. Wang, Scanning Microscopy for Nanotechnology: Techniques and Applications, Springer, NY, 2006
5. R.E. Smallman and A.H.W. Ngan, Physical Metallurgy and Advanced Materials Engineering, Elsevier, 2007
6. C.N.R. Rao and Kanishka Biswas, Characterization of Nanomaterials by Physical Methods, Annual Review of Analytical Chemistry Vol. 2 (2009), pg 435-462
7. W. F. Hosford, Mechanical behavior of materials, Cambridge University Press, NY, 2005
8. M.A. Meyers, A. Mishra, D.J. Benson, Mechanical properties of nanocrystalline materials, Progress in Materials Science Vol.51 (2006), pg 427–556
9. Dieter Vollath, Nanomaterials: An Introduction to Synthesis, Properties and Applications 2nd Edition, WILEY-VCH Verlag GmbH&Co. KGaA , Weinheim, 2013
10. Kurt E. Geckeler, Hiroyuki Nishide, Advanced Nanomaterials, WILEY-VCH Verlag GmbH&Co. KGaA, 2010

Pentru posturile de Cercetător Ştiinţific:

Pentru postul de Asistent de Cercetare Științifică:

Pentru postul de Director Resurse Umane: