Imprimare
Uniunea Europeana Guvernul Romaniei INCDPM Instrumente Structurale
TRANS

Date despre proiect:


Denumirea completă a proiectului Acronimul proiectului Numărul proiectului Sursa finanţării Valoarea proiectului Durata proiectului Beneficiarul proiectului Rolul INCDPM in proiect
Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de îmbunătățire a condițiilor de navigație pe Dunăre între Călărași și Brăila, km 375 - km 175 ROMOMED -

Fonduri nerambursabile UE-FEDR-71,12%

Finantare de la bugetul de stat-28,88 %

7.401.500 Euro 72 de luni
Administrația Fluvială a Dunării de Jos R.A. Galați Coord.

Descrierea proiectului:

Proiectul este finanţat în cadrul Programului Operaţional Sectorial "Transport" (POS-T) 2007-2013 fiind încadrat în Axa Prioritara 3, Domeniul major de intervenţie 3 - Minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului, urmând să monitorizeze evoluţia factorilor de mediu pe sectorul fluviului Dunărea, între localităţile Călăraşi şi Brăila, km 375 şi km 175. Se derulează în perioada 2011 – 2017 şi are în calitate de prestator un consorţiu coordonat de către Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Mediului (INCDPM) împreună cu subunităţile sale: INCDPM–Subunitate INCDDD Tulcea, Subunitate INCDPM – INCDM “Grigore Antipa” Constanţa şi include următorii parteneri VITUKI (Ungaria), BOKU (Austria), AQUAPROIECT (România), Grupul de Măsurători şi Diagnoză (G.M.D-Galaţi). Autoritatea Contractantă este Administraţia Fluvială a Dunării de Jos – R.A. Galaţi.
Necesitatea proiectului pentru care se va efectua monitorizarea factorilor de mediu a rezultat în urma recomandărilor Comisiei Dunării care prevăd pentru şenalul navigabil o adâncime de minimum 2,50 m şi o lăţime cuprinsă între 150 şi 180 m. Pentru tronsonul monitorizat în 41 – 45 % din perioada unui an există un deficit de debit, timp în care nu sunt respectate condiţiile de debit necesare navigației (pe Dunărea Veche).
Beneficiarul, pe baza unor predicţii efectuate anterior începerii activităţilor de monitorizare, consideră că lucrările hidrotehnice proiectate vor avea efect asupra repartiţiei debitelor pe braţul Bala/Dunărea Veche, pe durata anotimpurilor secetoase în proporţie de 30% din debitul total în favoarea tronsonului Dunărea Veche.

Obiectivele proiectului:

Obiectivul general al proiectului este identificarea evoluţiei stării factorilor de mediu, ca urmare a implementării lucrărilor hidrotehnice care vor fi realizate pe Dunăre pe sectorul Călăraşi–Brăila, între km 375 şi km 175, în cadrul proiectului „Îmbunatăţirea Condiţiilor de Navigaţie pe Dunăre între Călăraşi – Brăila”.
Obiectivul specific este asigurarea monitorizării eficiente în faza de pre-construcţie, construcţie şi post-construcţie a lucrărilor hidrotehnice, pentru următorii factori:

Un alt obiectiv specific al proiectului îl reprezintă realizarea modelării cvasi 3D a tronsonului dintre km 380 (Silistra) şi km 165 (Brăila) şi realizarea modelelor numerice 3D de detaliu pentru zonele critice PC01, PC02 şi PC10.

Etapele proiectului:

Proiectul „Îmbunatăţirea Condiţiilor de Navigaţie pe Dunăre între Călăraşi – Brăila” (km 375 şi km 175) a fost conceput pentru a se implementa in-situ în doua etape:
Prima etapă vizează realizarea construcţiilor hidrotehnice în punctele critice principale PC01, PC02 şi PC10 pe o durata de trei ani, plus o perioada de post-monitorizare de încă trei ani care va fi finalizată printr-o analiză decizională.
A doua etapă, care în funcţie de analiza decizională a rezultatelor monitorizării din timpul primei etape, va continua sau nu realizarea construcţiilor hidrotehnice în punctele critice secundare PC03, PC03a, PC04, PC04a şi PC07.
Prezentul proiect de monitorizare a factorilor de mediu în cadrul primei etape a proiectului are următoarele faze de realizare:

Pentru fiecare fază, pre-construcţie, construcţie şi post-construcţie se vor realiza campaniile de măsurători şi investigaţii in-situ precum şi prelucrarea bazelor de date necesare modelării 3D. Perioada de realizare cuprinde următoarele obiective:
În primele patru luni, analiza volumului informaţional referitor la modelarea 3D a fluviilor pe lungimi mari.
Pe o durata de 40 de luni, realizarea modelelor numerice 3D de detaliu pentru zona punctelor critice principale PC01, PC02 şi PC10.
Pe o perioada de 60 de luni, realizarea modelului numeric quasi 3D pentru tronsonul km 380 la km 165 şi pentru braţele importante a le Dunării.

Conform tabelului de mai jos, punctele critice sunt figurate pe harta următoare:

Puncte critice principale

Puncte critice secundare

Punctul critic PC01

zona Bala şi bancul de nisip Caragheorghe
km 347 - km 343

Punctul critic PC03A

Amonte Șeica
km 329 - km 325

Punctul critic PC03B

Aval Șeica
km 329 - km 325

Punctul critic PC02

zona insulei Epuraşu
km 342.7 - km 341.8

Punctul critic PC04A

Insula Ceacâru
km 324 - km 322

Punctul critic PC04

Ostrovul Fermecatu
km 324 - km 322

Punctul critic PC10

Braţul Caleia (Ostrovul Lupu)
km 197 - km 195

Punctul critic PC07

Insula Fasolele
km 291

 

Puncte critice

Rezultatele obţinute:

In cadrul fazei 1, s-au monitorizat următorii factori:

Pentru etapa de preconstrucţie s-au efectuat, la nivelul monitorizării aerului, solului, apei (hidrochimie şi hidrobiologie) recoltări a 2328 de probe la care s-au făcut 57.502 analize fizico-chimice şi biologice lucru care ilustrează complexitatea activităţilor de monitoring integrat; la cifrele de mai sus, direct cuantificabile se adiţionează observaţiile şi măsurătorile la obiectivele de monitorizare hidromorfologică, ihtiologie, floră şi faună terestră, activitatea şantierului.

1. La calitatea aerului s-au urmărit oxizii de azot, oxizii de plumb, monoxid/dioxid de carbon şi particulele în suspensie. În acest sens s-au derulat prelevări şi măsurători din 263 locaţii însumând 1315 analize.

Distribuţia CO P.C.01
Distribuţia spaţială a concentraţiilor de monoxid de carbon în zona punctului critic PC01

2. Pentru zgomot în perioada de preconstrucţie – starea de referinţă (aprilie – august 2011) s-a urmărit nivelul de zgomot atât pentru perioadele de trafic naval cât şi în absenţa acestuia. Pentru etapa de preconstrucţie s-au efectuat în acest sens 816 determinări de zgomot.

3. La sol alături de caracteristicile fizice, chimice şi mecanice s-a monitorizat prezenţa sau absenţa lumbricidelor în zona unde urmează să se efectueze lucrări. În ansamblu pentru sol s-au efectuat 40.250 de analize de laborator.

Sol 01 Sol 02 Sol 03 Sol 04

 

4. În ceea ce priveşte monitorizarea hidromorfologică aceasta a cuprins un spectru larg de măsurători legate de: cantitatea de apă (debitul curgerii), dinamica curgerii apei, nivelul apei, morfologia albiei, sedimente transportate în suspensie, măsurători batimetrice single-beam si multi-beam, masuratori ale vitezei 3D utilizand tehnica ADV.

Reprezentare 3D - confluența brațului Borcea cu brațul Bala
Reprezentare 3D - confluența brațului Borcea cu brațul Bala

 

Hartă hidromorfologică
Hartă hidromorfologică bazată pe măsurătorile de batimetrie multibeam

 

 

Hidromorfologie 01

 

5. La apă s-a monitorizat atât calitatea coloanei de apă cât şi a sedimentelor. Pentru evaluarea calităţii apei s-au făcut analize de metale grele şi micropoluanţi organici, în ansamblu (apă şi sedimente) fiind prelevate 382 de probe pentru care s-au efectuat 14.782 analize fizico-chimice de laborator.

 

Apa 01 Apa 02 Apa 03 Apa 04

 

6. Flora şi fauna acvatică din punct de vedere al monitorizării, faza de preconstrucţie a desfăşurat următoarele tipuri de activităţi:

În perioada aprilie – august s-au recoltat 113 probe pentru care s-au făcut 229 de analize hidromorfologice.

Ihtiofauna

 

7. Flora şi fauna terestră a cuprins pentru etapa de preconstrucţie următoarele monitorizări:

Conform proiectului s-a mai efectuat şi o monitorizare în zona siturile Natura 2000 din punct de vedere al biodiversităţii.

Un obiectiv distinct al proiectului îl reprezintă elaborarea unui model matematic 3D care va acoperi sectorul de la Km 380 (Silistra) la Km 175 Brăila, cu următoarele facilităţi de bază:

(i) capacitatea de a reproduce cu un grad ridicat de reprezentativitate fizică detalii fizice ale curgerii în albie şi a modificărilor dinamice ale albiei mobile ca: variaţii spaţiale (gradienţi) şi temporale ale câmpurilor de viteze şi de turbulenţă ale curgerii, ale modificărilor morfologice şi a stratificării sedimentologice în spaţiul albiei fluviului;

(ii) aplicarea unui pachet de modelare hidromorfologică capabil de a permite cuplarea compatibilă a modelării 3D cu modelarea de parametrii ai calităţii apei şi cu cea de parametrii ecologici ai mediului ambient al albiei, inclusiv posibilitatea simulării condiţiilor propice pentru populaţii piscicole.

În ansamblu, proiectul s-a desfăşurat pe parcursul mai multor campanii, fiecare dintre acestea fiind descrise mai detaliat în rapoartele parţiale care pot fi consultate accesând link-urile urmatoare:

Raportul de început (campania 15 aprilie 2011 - 15 mai 2011)

Raportul lunar nr. 2 (campania 16 mai 2011 - 15 iunie 2011)

Raportul lunar nr. 3 (campania 16 iunie 2011 - 15 iulie 2011)

Raportul lunar nr. 4 (campania 16 iulie 2011 - 15 august 2011)

Raportul lunar nr. 5 (campania 16 august 2011 - 15 septembrie 2011)

Raportul lunar nr. 6 (campania 16 septembrie 2011 - 15 octombrie 2011)

Raportul lunar nr. 7 (campania 16 octombrie 2011 - 15 noiembrie 2011)

Raportul lunar nr. 8 (campania 16 noiembrie 2011 - 15 decembrie 2011)

Raportul lunar nr. 9 (campania 16 decembrie 2011 - 15 ianuarie 2012)

Tot pe parcusul derularii primei faze, cercetătorii şi tehnicienii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului au adunat diverse materiale multimedia ce pot fi vizualizate in continuare:

Evaluarea preliminară a arealului de monitorizare Monitorizarea faunei și a avifaunei
Operațiuni de marcare a sturionilor Campanie de marcare și de monitorizare a sturionilor

Comunicate de presă:

Comunicatul de presă emis de AFDJ în legătură cu proiectul "Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila Etapa I" în  limba română

Comunicatul de presă emis de AFDJ în legătură cu proiectul "Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de imbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila Etapa I" în  limba engleză

Echipa de lucru:

INCDPM

dr.ing. György DEÁK, dr. Sorin CHEVAL, dr. Aurel VARDUCA, mat. Alexandru PETRESCU, dr.ing.Mihai LESNIC, biol. Jozsef SZABÓ, ecolog. Peter PÁL, dr.ing. Gina GHIŢĂ, dr.ing. Mihaela ILIE, chim. Ioana Cristina ENACHE, dr.ing. Gabriela PIETRĂREANU, ing. Bianca PETCULESCU, dr.mat. Teodor GHINDĂ, dr.fiz. Cristina VIŢELARU, dr. Andreea MONCEA, dr. Adrian IONAȘCU, biol. Florica MARINESCU, cs1. George POTERAȘ, cs1. Magda CHIRIAC, acs Georgiana TĂNASE, acs. Jozsef FRINK, acs. Alin BĂDILIȚĂ, acs. Bogdan TĂNASE, acs. Alexandru CRISTEA, ing. Paul CRĂCIUN, ing. Marius RAISCHI, ing. Cristian IVANCIU, geograf Codrina Maria ILIE, geograf Bogdan URITESCU, geograf Sorin CONSTANTIN, teh. Cristina Elena NICULAE, teh. Sergiu SĂNDICĂ, teh. Elena BEJENARIU, István FALKA, Emilian SĂNDICĂ, Emilia IACOBESCU, Larisa Constanța BODEA, Roxana Ioana BADEA, Marius OLTEANU, dr. Radu SUCIU, cs3. Marian PARASCHIV, acs. Ștefan HONȚ, tehn. Marian IANI, Cristache ANDREI, dr. Răzvan MATEESCU, dr. Ilie-Dănuț DIACONEASA, dr. Tania ZAHARIA, Virgil ANTOCICĂ, Silică PETRIȘOAIA, Nicolae-Iulian BĂLAN, Cristian-Ștefan IANCU

VITUKI
dr. László KOTHÁY, dr. Béla CSÁNYI, dr. Gábor BÁLINT, Albert KORNEL, Jenő SASS, István KRÁNICZ

Grupul de Măsurători

și Diagnoză

prof.univ.dr.ing. Iulian Gabriel BÎRSAN, dr.ing. Ioan BOSOANCĂ

BOKU

prof. univ. ing. dipl. Helmut HABERSACK, ing. dipl. Michael TRITTHART, ing. dipl. Marcel LIEDERMANN, ing. dipl. Philipp GMEINER, ing. dipl. Martin HINTERLEITNER, Patrick HOLZAPFEL
Subcontractor DELTARES DELTARES
dr. Mohamed YOSSEF, dr. Erik MOSSELMAN
Subcontractor Eco-Logic
Tamás MIHOLCSA